Stefan Augustin Doinas – Astazi ne despartim

29 martie 2009
Ast?zi ne desp?r?im

Ast?zi nu mai cânt?m, nu mai zâmbim.
Stând la început de anotimp fermecat,
ast?zi ne desp?r?im
cum s-au desp?r?it apele de uscat .

Totul e atât de firesc în t?cerea noastr?.
Fiecare ne spunem: – A?a trebuie s? fie …
Al?turi, umbra albastr?
pentru adev?ruri gândite st? m?rturie.

Nu peste mult tu vei fi azurul din m?ri,
eu voi fi p?mântul cu toate p?catele.
P?s?ri mari te vor c?uta prin z?ri
ducând în gu?? mireasm?, bucatele.

Oamenii vor crede c? suntem du?mani.
Între noi, lumea va sta nemi?cat?
ca o p?dure de sute de ani
plin? de fiare cu blan? v?rgat?.

Nimeni nu va ?ti c? suntem tot atât de aproape
?i c?, seara, sufletul meu,
ca ??rmul care se modeleaz? din ape,
ia forma uitat? a trupului t?u …

Ast?zi nu ne s?rutam, nu ne dorim.
Stând la început de anotimp fermecat,
ast?zi ne desp?r?im
cum s-au desp?r?it apele de uscat.

Nu peste mult tu vei fi cerul r?sfrânt,
eu voi fi soarele negru, p?mântul.
Nu peste mult are s? bat? vânt.
Nu peste mult are s? bat? vântul …



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X