preafemeie

te-am inlocuit cu o luna mare, ciuruita de cratere.

1. Despre drumul la pompa am mai vorbit.  N-am vorbit, insa,
despre stratul de lacramioare de pe marginea aleii care ducea spre
pompa, si despre bolta de iedera de deasupra, si despre cum mirosea
acolo atunci cand ploua si, mai ales, dupa ploaie, cand cate-un strop
mare se ratacea peste noi, si nici despre portita care dadea spre
gradinita din spatele casei.

Altadata.

2.  Drumul ritual de duminica, spre nenea Adi, cel mai mare dintre
copiii bunicilor, ei, in vizita semi-oficiala, de familie, noi, ca sa
ne jucam cu cei 4 verisori, toti baieti.  Drumul trecea prin
jumatatea familiara a satului, de pana-n centru, pe langa capela ramasa
din vremea in care satul era catolic (si-n care bunica ne ducea
s-aprindem, serile, cate-o lumanare la icoana Maicii Domnului), pana-n
intersectia cea mare care marca vatra satului.  De-acolo se
deschidea alt drum, cu trotuare asfaltate, case noi, majoritatea cu
cate-un etaj, case construite de tinerii satului sau de cei veniti dupa
razboi sa le ia locul ungurilor repatriati.  La cate-o poarta
bunica mai saluta cate-o bunica, noi culegeam pe furis, ca era rusine,
de pe jos, dudele negre cazute proaspat pe trotuar, inca ne-terciuite
de talpi si de gaste, ca sa le spalam mai tarziu, la nenea Adi, si sa
le mancam, curate si legitime.

3. Drumul din fiecare primavara, cand pamantul inca mai era reavan,
neinverzit de tot, inainte de Pasti, la cimitir, pe dealul de langa
biserica, sa plivim de buruieni si sa plantam flori pe mormintele
strabunicilor.  Bunicul ne suia pe saua bicicletei, pe rand, cand
oboseam, era cel mai lung drum pe care ni-l puteam imagina, si ei,
bunica mai ales, ne povesteau despre cum era viata cand s-au luat ei,
si erau foarte tineri si foarte saraci si locuiau intr-o casuta chiar
acolo, pe dealul acela, si despre cum strabunicii erau pe atunci bunici
si intr-o zi, cazandu-i lui nenea Adi un dinte de lapte tocmai pe cand
manca la o sarbatoare data de (stra)bunica, a acuzat-o de fata cu toata
lumea ca nu-i o buna gospodina, face sarmale cu dinti…

4. Drumurile din zori de zi, cu bunicul, la Radauti, ca sa cumparam
lapte, de la o alimentara pe care o stia el, mergand cu motorul plin de
navetisti pana la gara, apoi pe langa spitalul TBC, pe langa un parc,
printre niste blocuri in care lumea abia se trezea, si-apoi la coada,
intr-o alimentara mare si goala, in care coada avea loc sa se
incolaceasca in jurul rafturilor centrale, pline numai pe sfert cu
Dumnezeu-mai-stie-ce.

5. Drumurile ocazionale in Perdele, ale bunicii, pe scandurile
periculos de putrede si fascinant de fierbinti ale podului vechi de
cale ferata, pe care-l strabateam desculta, in spatele bunicii,
uitandu-ma cu spaima-n jos la apa care se lovea de piciorul podului.

6. Drumurile noastre in sat, sa cumparam caiete sau creioane sau carti
de povesti de la librarie, sau sa ne luam inghetata de cinci lei de la
cofetarie, uneori bunica ne trimitea si pe la Cooperativa (co-perativa,
pronunta ea) sa luam sapun sau dero sau cine-stie-ce- altceva, si
vanzatoarele aveau grija sa ne intrebe, stiau ai caror bunici suntem,
dar nu stiau ai caror fosti colegi de joaca de-ai lor am ajuns sa fim,
si noi ne intreceam intre noi, care mai de care sa dea mai bine la
public, sa nu vina parintii dupa noi in sat si sa afle ca i-am facut de
ras in fata fostilor tovarasi.

7. Drumul spre brutaria din sat, despre care am mai scris, si, cu
dedicatie speciala, amintirea locomotivelor cu abur lasate pe liania
moarta, si capacelelor rotunde din aluminiu sau plumb ale sigiliilor
rupte de la vagoanele de marfa, pe care le colectam de pe marginea caii
ferate, ca sa le turtim mai tarziu cu o piatra sau, cand eram norocosi,
c-un ciocan adevarat.

8. Si, mai ales, cel dintai drum, drumul de la gara spre casa cu
numarul 1, casa bunicilor, asezata la o raspantie, drum pe care l-as
putea strabate si-acum noaptea, cu ochii inchisi, recunoscand dupa
denivelari traversele, intretaierile liniilor, linia moarta, bariera,
cararea care ducea peste linie spre groapa de gunoi, cei doi brazi care
treceau cu varful de acoperisul casei, troita din coltul opus al
raspantiei, de la poarta fierarului, poarta de fier forjat, trotuarul,
usa…